mers planat

privesti prin mine, catre…
iar eu gandesc departe sunt
voi putea vreodata sa zbor
…ooo dată

de-ar fi „un iar”, „din nou”, „un nou”
ce e mai rau
sa nu incerc dar sa încred acea speranta
sa cred ca voi putea sa zbor odat’ măcar

ori sa ma mint

si ori de cate ori ‘cest gand ma va petrece
sa zbor ratat ca gandul dus prea rece
si tot mintind sa-mi spun mereu
nu, nu e de nasul meu

maine incerc ultim hotar, sa merg
o fi mai greu
atatea’n jur converg
prea jurul tau înconjurândstrivind l’al meu.

8 răspunsuri to “mers planat”

  1. încercarea,
    sete nestăvilită
    de a depăşi bariere
    (uneori) inexistente,
    vis transparent
    împlinit
    în gând,
    aproape de şoapte,
    aproape de fapt.

  2. chrysallidis Says:

    am auzit soptindu-se…
    si sa pasesti e greu…

  3. pe langa oameni
    da…
    cred ca e greu
    sa-i ocolesti mereu
    si sa-i eviti
    pe cei ce nu-i prea simti

    pâş,pâş…

  4. Cea ce simti, e durere
    nu placere
    Cea ce vezi, e falsitate
    nu realitate
    Cea ce auzi, nu e adevarat
    Caci eu stiu mai bine..

  5. chrysallidis :
    da, e greu sa pasesti, iti inchipui cum e sa alergi????

    cu drag!

  6. mado:

    „pâş, pâş” …. te-aşteaptă primăvara
    s-o iei în braţe şi s-o înfăşori
    în fâş, în …
    câş mai bate vântul pe afară
    o fi de la cuşcuş?

    poftă bună!

  7. mado,
    ne-ai molipsit pe toţi, uite cum ne faci să vorbim în versuri 😀

  8. caci eu stiu (cel) mai bine…
    ce(ecace) nu stiu
    primavara (asta) am sa o ascund de mine
    atat de mult o doresc

    iara voua: calibro, mariprint &(si cu) anaayana
    cum sa spun… va multumesc!

Lasă un comentariu